Conferinţă despre valorile dreptei în Banat cu participarea preşedintelui Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu – articol newstimisoara.ro

Astăzi a avut loc la Timişoara, în sala mare de conferinţe a Hotelului NH, expunerea referitoare la valorile dreptei în Banat.

Valorile dreptei in Banat - 4Conferinţa a fost prilejuită de prezenţa în Timişoara, pentru o zi şi jumătate, a liderului naţional Forţa Civică, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, şi a fost organizată de filiala locală a Forţei Civice, în parteneriat cu colegii din Alianţa Dreptate şi Adevăr – PNȚCD.

Astăzi a avut loc la Timişoara, în sala mare de conferinţe a Hotelului NH, expunerea referitoare la valorile dreptei în Banat.

Conferinţa a fost prilejuită de prezenţa în Timişoara, pentru o zi şi jumătate, a liderului naţional Forţa Civică, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, şi a fost organizată de filiala locală a Forţei Civice, în parteneriat cu colegii din AlianţaDreptate şi Adevăr – PNȚCD.Printre vorbitorii care au expus, din perspective diverse şi în modalităţi de abordare reprezentative pentru câmpul în care îşi desfăşoară activitatea, principalele repere ale dreptei politice, cu referire la zona locală, a Banatului, dar şi, prin extensie, principalele probleme cu care se confruntă dreapta la nivel naţional şi temele şi valorile dreptei actuale, aflate în plin proces de consolidare şi reconfigurare, s-au numărat liderul naţional Forţa Civică, aflat într-un amplu turneu în ţară de promovare a valorilor dreptei, cât şi universitarii Marcel Tolcea, Vasile Docea şi Brânduşa Armanca şi liderul naţional al PNȚCD, Aurelian Pavelescu şi secretarul general al FC, Ștefan Pirpiliu.

Mihai Răzvan Ungureanu şi-a asumat misiunea de a încheia, prin discursul său, dezbaterea organizată astăzi la Timişoara de către filiala locală Forţa Civică.

Într-o adresare concisă, făcută într-o manieră directă şi fără a face uz de ajutorul microfonului, Mihai Răzvan Ungureanu a pornit în expunerea sa tocmai de la ideea deunitate a dreptei, care a fost evocată ca un imperativ necesar în discursurile majorităţii vorbitorilor.

Mihai Răzvan Ungureanu: De ce nu suntem împreună?, un discurs despre incertitudinile şi valorile dreptei

Discursul liderului naţional Forţa Civică s-a construit pe o interogaţie: De ce nu suntem împreună?, pe care a argumentat-o solid, prin recurs la elementele însele care fac din dreapta politică acel câmp de acţiune propice manifestării libertăţilor individuale ale cetăţeanului: libertatea absolută, percepută ca pilon de rezistenţă al valorilor dreptei, şi care înseamnă, în viziunea lui Mihai Răzvan Ungureanu, inclusiv libertatea de a fi sceptic, cât şi libertatea de a fi critic, libertatea de a tăcea, libertatea de a construi, dar şi aceea de a nu acţiona.

“Ne strângem laolaltă cu greu pentru că suntem fiecare dintre noi liberi. Libertatea înseamnă să ai ce oferi, să poţi cumpăra ceea ce altul îţi oferă pe seama valorii sale, aceasta e cea mai simplă definiţie a libertăţii. În clipa în care acest schimb bazat pe libertate e cenzurat sau ucis, atunci nu mai există nici libertate. Libertatea creează, iar lipsa de libertate consumă.“, a punctat Ungureanu în discursul său.

Dincolo de atributul definitoriu al libertăţii absolute a individului, celălalt element pe care se sprijină, în abordarea lui Mihai Răzvan Ungureanu, funcţionarea mecanismelor sociale de dreapta este existenţa unei pieţe libere de schimb a ideilor, valorilor şi bunurilor.

Mecanismul însuşi al acordării respectului cuvenit individului pentru valoarea sa se pliază legilor de funcţionare ale unei pieţe de schimb normate de existenţa cererii şi a ofertei, iar acest angrenaj al meritocraţiei, care plasează respectul faţă de individ în centrul acestui complicat edificiu social, a existat, în opinia istoricului Mihai Răzvan Ungureanu, din toate timpurile şi s-a atentat la el în mod grav pentru întâia dată abia în urmă cu o sută de ani, în 1917.

Acesta este şi motivul pentru care, în opinia exprimată a vorbitorului, ceea ce i-ar putea aduce pe oameni împreună, ceea ce îi poate determina să acţioneze coeziv într-un context social complicat, care evocă, prin mecanismele sale, reflexele şi automatismele de tip totalitar, este starea de incertitudine referitoare la cum ar putea să arate ziua de mâine proiectată pe fundalul unor necunoscute economice şi sociale, care îi afectează în egală măsură pe cei care aparţin unor categorii sociale diverse.

Ceea ce ne aduce pe toţi laolaltă e recunoaşterea incertitudinii. Vanitatea e apanajul omului cu gândire măruntă, a cărui miză e vârful pantofului. El n-a ridicat niciodată capul din pământ şi nu a privit niciodată peste înălţimea celor din faţa sa şi nu a gândit niciodată altfel decât în termenii unei supravieţuiri, nu în termenii unei evoluţii. Remediul acestei stări de incertitudine ţine de recunoaşterea a două lucruri şi de înţelegerea a două valori fundamentale pentru existenţa oricărei comunităţi umane: meritul, pentru că nu suntem cu toţii egali, iar meritul înseamnă recunoaşterea performanţei celuilalt şi a doua valoare  – respectul, care înseamnă recunoaşterea libertăţii, libertatea pe care o dai celui de lângă tine pentru a fi el, şi în schimbul căreia primeşti libertatea  ta de  fi tu însuţi.Cei care cred în merit şi respect sunt cei care construiesc. Cei care cred în indiferenţă şi în  aroganţă, care cred că toţi sunt egali între ei, nu construiesc, ci consumă ceea ce se construieşte.Linia aceasta de despărţire între oameni nu e veche, e foarte nouă, are doar 100 de ani, dar ea traversează toate continentele şi toate naţiunile lumii. Acum depinde de noi, doar de noi, cum facem ca numărul celor care cred în merit şi în respect să crească, iar acest lucru nu se poate întâmpla asistând.“, şi-a argumentat Mihai Răzvan Ungureanu punctul de vedere.

“E tragic că politicienii români îşi construiesc discursul politic în sensul unor promisiuni imediate”

Recunoaşterea tuturor acestor incertitudini şi asumarea lor dincolo de cadrul reprezentat de spaţiul privat ar putea reprezenta, în viziunea vorbitorului, un prim pas al demersului extrem de dificil de coagulare a dreptei româneşti.

Mihai Răzvan Ungureanu a făcut referire, de altfel, în discursul său, într-o manieră extrem de plastică, şi la ceea ce a numit psihoterapia vanităţilor, generată de proiectarea în prim-plan a unor mize, orgolii şi ambiţii mărunte.

Reflexul unei astfel de gândiri ar putea deriva, în opinia vorbitorului, tocmai din ceea ce MRU a desemnat ca fiind identificarea şi asumarea unei mize personale mărunte, cu aplicare la situaţia unor persoane incapabile să îşi îndrepte spatele, să se ridice pe vârful picioarelor, pentru a privi înainte, lucru evocat, de altfel, în intervenţia sa şi de universitarul timişorean Marcel Tolcea, care a realizat extrem de elocvent o necesară distincţie între supravieţuire şi evoluţie, în termeni care au făcut apel în mod repetat la imperativul deprinderii mecanismului unei gândiri constructive, exersate într-o proiecţie pe termen mediu şi lung, care să demonteze în mod eficientmecanismele minciunii şi să realizeze cuvenita translaţie de la ideologie pură la politică.

“E tragic că politicienii români nu fac altceva decât să îşi construiască discursul politic în sensul unor promisiuni imediate. Electoratul român e pregătit să fie nerăbdător.”, a semnalat în expunerea sa profesorul universitar Marcel Tolcea.

Expunerea pe larg a temelor abordate în discursurile lor de către universitarii Marcel Tolcea, Vasile Docea şi Brânduşa Armanca, dar şi de către liderul naţional PNȚCD, Aurelian Pavelescu şi secretarul general al FC, Ștefan Pirpiliu, într-un material următor.

Sursa foto: Forţa Civică Timişoara (Facebook)

Articolul original poate fi citit aici!